Recent, am citit cateva articole despre seximul in Hollywood. Potrivit unui mic test, in care se cere sa existe (1) doua femei (2) care vorbesc una cu alta (3) despre altceva, decat barbati. Cate filme credeti ca au trecut testul? Surprinzator de multe, nu au reusit, chiar si cele care ar parea feministe, pentru ca prezinte caractere feminine puternice, care nu trebuiesc salvate de un barbat, precum “Lara Croft Tomb Raider” si “Piratii din Caraibe” sau filme clasice, precum “Casablanca” sau “Anna Karenina”. Pentru ca sa vedem lucrurile si mai in perspectiva, daca ar fi sa inversam sexele, si ar trebui sa fie doi barbati care vorbesc unul cu altul despre altceva decat femei, toate aceste filme ar trece testul. De ce?
Ce anume face societatea sa vede femeile ca niste persoane cu o singura dimensiune? Actorii Ben Affleck si Jennifer Garner, care sunt casatoriti in viata reala, au povestit cum la ultimele lor conferinte de presa, Ben a fost intrebat despre ce proceu a folosit pentru a intra in pielea personajului, ce parere are despre acesta, cum a fost sa lucreze cu regizorul respectiv, in timp ce Jennifer a fost intrebata cel mai des cum reuseste sa balanseze viata de actrita cu viata de mama, intrebare care nu i s-a pus niciodata lui Ben, in ciuda faptului ca acestia au un copil impreuna – acelasi copil, in caz ca mai e nevoie sa precizez.
In ciuda faptului ca femeile au demonstrat ca pot sa faca tot ceea ce pot sa faca barbatii, inca exista acest stigmat social legat de femeile care nu stau la cratita si barbatii care raman acasa sa aiba grija de copil. Stiati ca inainte de revolutia industriala, atat barbatii, cat si femeile aveau grija de copil, in mod egal? Daca un barbat trebuia sa schimbe scutecele sau sa aiba grija de copii cat sotia pleca in oras din oarecare motiv, o facea, fara sa se rada pe seama lui? Aceasta inegalitate a aparut dupa inceperea revolutiei industriale, cand barbatii au inceput sa lucreze in fabrica si femeile, care au fost considerate ca fiind mai firave, au stat acasa sa aiba de copii.
Insa, secolul XIX a trecut. Poate ar fi cazul ca si aceasta mentalitate sa treaca, nu credeti?